Mărturie: Am iubit un hybrid
„Hybridul meu era un narcisist sexual. Pe cât era de dulce câteva ore între cearceafuri, pe atât era de ignorant în restul zilei. Un mincinos cu limba lungă, ce îmi picura venin în urechi, iar eu îl confundam cu mierea. Istoricul meu de viață făcea posibilă alinierea necesităților mele cu nevoile lui. Un tată care te face constant curvă, încă de la o vârstă fragedă, când nici nu știi ce înseamnă să fii una, îți pune deja o etichetă cu care pleci în lume. Devii curioasă și descoperi o lume a plăcerii carnale. Această lume nu este una urâtă, dacă este cu bărbatul potrivit, dar este sfârșitul tău când el este însurat, îți promite universul și vezi doar o cameră de hotel timp de 20 ani. Un tată rece emoțional, te programează să accepți resturi, te programează să nu fii întreagă emoțional și să crezi că nu meriți mai mult., Un tată absent, te face să crezi că așa sunt relațiile cu un bărbat, la distanță. Că el pleacă și vine ca tata, ca atunci când erai mică și că scarificiul face parte din fercirea vieții. Mama plângea când descoperea o altă femeie, tu ești altă femeie. Nu speli, nu gătești, te plimbi, mânânci în oraș, te răsfeți cu multe cadouri, Toate sunt pe banii tăi, că așa ai învâțat: să nu datorezi nimic nimănui. Și uite așa plătești săptămânal hotelul, mâncarea, chiar și florile. Așa fac femeile. Da, cele care pot, care sunt puternice și se află într-o energie masculină.
Hybridul meu mă domina, mă seducea. În pat eram perfecți. În rest totul era imperfect. El nu era bărbat. Nu îl lăsa energia feminină și nici lanțurile sale invizibile. Iar eu eram salvatorul lui și mama lui și iubita lui și amanta lui. Toate pe rând și în același timp.
A intrat în viața mea după ce m-a urmărit pe rețelele de socializare. Știa tot. Unde ies, cu cine, prieteni, prietene, unde lucrez, tot. Când a venit a zis: „Te iubesc! Mult! Singura posibilitate să te am în viața mea acum, este asta (Adică la pachet cu nevasta și copiii).” Cu promisiunea că în timp le vom aranja, vom fi împreună, vom fi fericiți, vom reuși, vom duce relația la urmîtorul nivel. A doua propoziție a fost: „Ești atât de bună, mereu ai avut pe lângă tine câte o persoană pe care să o ajuți!” și da, el a fost următorul de care am avut grijă. Următorul care mi-a furat timp, energie, bani, viață.
Am trăit 20 ani iubindu-l. A fost pentru mine cel mai autentic mod de a trăi. Eu am fost reală și fericită, în timp ce el a mințit, manipulat, profitat. Mi-a luat mult timp să mă rup. Am știut tot timpul că mă minte, am știut că nu vom avea un viitor, am știut unde vom ajunge, dar mi-am prelungit „fericirea”. Nu eram pregătită să pierd. De câte ori plecam îmi activam abandonul cadou de la tata, durerile trecutului nefericit, slăbiciunile mamei scrise în fiecare celulă, lăsate moștenire „femeia îndură la bărbat când vrei să faci casă”. Nu era casa mea și nici nu aveam una însă visam la una cu hybridul meu,. Mă agățam de vise, de frică să înfrunt realitatea.
M-a abandonat de nenumărate ori, mi-a întors spatele fără niciun regret. M-a umilit ori de câte ori a avut ocazia. Îmi strica toate petrecerile la care urma să merg, îmi anula orice sărbătoare și zilele de naștere. Mă făcea să mă simt neimportantă sau vinovată. Cu toate mizeriile pe care m i le făcea sau spunea, el avea voie să meargă in excursii și vacanțe cu familia, spunând că o face pentru copii (clasica minciună, care mereu funcționează), avea voie să meargă la petreceri de unde îmi scria că se plictisește, sau că suferă că nu e cu mine. Și eu credeam, mă consolam cu gandul că mâine ne vom vedea, dar la 10 minute distanță îmi trimitea un video unde toată lumea rădea și dansa. Apoi tot eu eram certată că interpretez un moment.
Hybridul meu era special. Nu știa să facă nimic. Nu îi plăcea munca. Stătea acasă, mânca chestii sănătoase și scumpe, mergea la sală, piscină și se vedea cu mine pentru sex. La asta era cel mai bun. Îl oboseau copii, nevasta și era nefericit. Iar eu îl credeam. M-am prins mai greu cum stau lucrurile, dar când am facut-o nu a mai existat cale de întoarcere. M-am trezit la o vârstă înaintată pentru unii, perfectă pentru mine. O femeie matură, frumoasă, cu experiență. M-am vindecat și am testat niște relații. Cu greu și fără încredere la început... Dar mi-am dat seama că dacă nu ieșeam din acea relație nu le vedeam pe următoarele. Terapia a făcut minuni, iar azi iubesc un bărbat și mă dăruiesc lui așa cum m-a învățat hybridul. În totalitate, fără control, fără inhibări, cu promisiuni, cu vise, dar acum sunt reale. Eu sunt reală, el este real. Fantomele trecutului s-au risipit. Există fericire la sfârșit, iar sfârșitul îl alegi tu!”
Anonimă. 45 ani